Ultima strofa concentreaza insusirile unei albine ,harnicia ei, frumusetea, daruirea fata de sarcina ce o are pe pamant, care sfarseste in tarana, strangand la piept tot ce are ea mai scump, metafora ( " comoara ta deplina ") rostul ei in scurta viata, rodul muncii sale.( " Ce sarcina-a chemarii te-a ucis ?")
Strofa este o dedicatie admirativa la adresa albinei, din partea poetului care o indrageste si participa afectiv la pierderea ei. " (Cat te iubesc, frumoasa mea albina !"). Versurile , prin vocativul "Frumoasa mea albina" sugereaza admiratia si atasamentul "( mea) poetului si o concluzie a unei vieti sacrificate pe altarul datoriei, "sarcina chemarii". Prezenta din abundenta a vocalei "a" precum si rima imbratisata dau muzicalitate strofei asigurandu-i potentialul liric.
