— specie a genului liric;
— in versuri, in general scurta, astrofica sau cu strofe inegale;
— predomina rima pereche sau monorima, care sporesc muzicalitatea;
— titlul este lung, fiind, de regula, primul vers;
— eul liric devine, in functie de tipul doinei, haiducul, tanarul indragostit, cel ce pleaca la oaste/razboi, exilatul, fata ce se marita etc.;
— deoarece sentimentele nu sunt in realitate separate, tot asa apar ele si in doine, unul fiind predominant si ajutand la categorisirea doinei;
