Sunt un om simplu,poate prea simplu.Ochii mei (aici pui culoarea ochilor tai) se plimba pe fila subtire a cartii pe care o am in mana.O parcurg cu nesat,degetele mele tremurande prinzand din cand in cand coltul filei.
Nu sunt nici inalt/a,(depinde daca esti fata sau baiat),nici prea scund/a.Atat cat sa ajung la rafturile bibliotecii.
Parul meu dezordonat imi mai intra cateodata in ochi,iar eu,incet,il dau la o parte.Am un trup (aici spui tu cum e),indeajuns de puternic sa care greutatea cartilor.Uneori,imi mai apare cate un zambet pe chip in timp ce savurez cu nesat lectura.Sunt un om simplu...dar cartile imi dau mii si mii de stari si devin alt om,cu fiecare carte ce o citesc.
