cantecul marii
intro zi de vara toamna tarzie ..eram singura pe laja goala si pustie..ma bucuram de ultimele clipe la mare... marea ma vragit cu cantecul ei ...valurile alergau deadreptul pe mare ....si usor usor se stingeau la mal ....spuma marii era de un alb pur ....valurile voiau sa cucereasca tot uscatuldar ca prin magie erau trase de un arc imaginar.... ele se izbeu de stancile inalte si acel sunet imi starnea sentimente de melancolie...cele mai frumoase clipe au cele de linga mare ... cu ochii in lacrimi mi-am luat ramas bun de la ea cu multe amintiri frumoase si spectaculoase ... dar nu numai mare imi lipseste de atunci dar si pescarusii jucausi . de fiecare data marea ma face sa ma simpt de parca as fii in alta lume...
sper sa ma reintorc cat de curnd ...intrun cuvant ^o ador ^ .....
sper sa fie de ajutor nu stiu
