"paslind-o asa cam pe dupa toaca, si tot inainte, sara pe luna, cu tovarasii mei la claci in Humulesti, pe unde stiam noi, tinand tot o fuga, ca telegarii. Si dupa ce jucam cat jucam, furam cate-un sarutat de la cele copile sprintare"...
Nu exista ceva apropiat sufletului sau care sa nu aiba legatura cu Humulestii (cuvantul acesta apare ca o formula magica), iar aceasta iegatura cu satul natal este muli mai stransa. Comunitatea humulesteana este vazuta prin ceea ce impresioneaza sufletul sau de flacau: hore, petreceri pline de veselie", toate avand ca fundai cantecul sivdor ce se revarsa din strunele viorii lui Minai seriptarop, in "puterea noptii".
"mereu imi spunea mama ca pentru folosul mieu este aceasta"; desprinderea de sat devine pentru tanarul adolescent, o adevarata drama. Marturisirile lui sunt pline de afectivitate, capabile sa-i puna in evidenta dragostea pentru intregul univers in care s-a format - peisajul, oamenii si obiceiurile acestora:
"Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul, in care se oglindeste cu mahnire Cetatea Neamtului de atatea veacuri! Dragi-mi erau tata si mama, fratii si surorile, si baietii satului, tovarasii mei din copilarie (...)! Asemenea, dragi-mi erau sezatorile, clacile, horile si toate petrecerile din sat, la care luam parte cu cea mai mare insufletire!..."
Sper ca te-am ajutat!
