Răspuns :
Cu semnul "*" notez inmultirea, iar cu semnul "/" notez linia de fractie.
Notez alcanul cu numar mai mic de atomi de carbon cu CxH2x+2; omologul sau superior(deci care are in plus o grupare metilen - CH2 -) va fi exprimat atunci sub forma Cx+1H2(x+1)+2, adica Cx+1H2x+4.
Notam cu a - numarul de moli de CxH2x+2, respectiv de Cx+1H2x+4(amestecul este echimolecular).
Mase molare: pentru CO2 este 1*12 + 2*16 = 44(g/mol); pentru H2O este 2*1 + 1*16 = 18(g/mol).
Numarul de moli de CO2 corespunzatori celor 968 g CO2 este 968/44 = 22(moli CO2).
Numarul de moli de H2O corespunzator celor 468 g H2O este 468/18 = 26(moli H2O).
Notam cu b - numar moli CO2 rezultati la arderea celor a moli de CxH2x+2, cu c - numar moli H2O rezultati la arderea celor a moli CxH2x+2, cu d - numar moli CO2 rezultati la arderea celor a moli Cx+1H2x+4 si cu e - numar moli de H2O rezultati la arderea celor a moli de Cx+1H2x+4.
Se pot deci scrie relatiile:
b + d = 22 (1)
si
c + e = 26 (2)
In continuare, pe baza ecuatiilor reactiilor chimice de ardere, vom incerca sa exprimam necunoscutele b, c, d si e in functie de necunoscutele a si x.
Reactiile de ardere ale celor doi alcani sunt insotite de degajare de caldura(Q).
Proportiile le aranjezi dupa cum ati invatat la clasa.
CxH2x+2 + [(3x + 1)/2]O2 ---> xCO2 + (x + 1)H2O + Q
Daca din 1*1 moli CxH2x+2 se obtin x*1 moli CO2
Atunci din a moli CxH2x+2 se vor obtine b moli CO2
b = a*x/1 = ax(moli CO2)
Daca din 1*1 moli CxH2x+2 se obtin (x + 1)*1 moli H2O
Atunci din a moli CxH2x+2 se vor obtine c moli H2O
c = a*(x + 1)/1 = a(x + 1)(moli H2O).
Cx+1H2x+4 + [(3x + 4)/2]O2 ---> (x + 1)CO2 + (x + 2)H2O + Q
Daca din 1*1 moli Cx+1H2x+4 se obtin (x + 1)*1 moli CO2
Atunci din a moli Cx+1H2x+4 se vor obtine d moli CO2
d = a*(x + 1)/1 = a(x + 1)(moli CO2).
Daca din 1*1 moli Cx+1H2x+4 se obtin (x + 2)*1 moli H2O
Atunci din a moli Cx+1H2x+4 se vor obtine e moli H2O
e = a*(x + 2)/1 = a(x + 2)(moli H2O).
Atunci relatia (1) se scrie:
ax + a(x + 1) = 22, adica:
2ax + a = 22 (3)
Relatia (2) devine:
a(x + 1) + a(x + 2) = 26, adica:
2ax + 3a = 26 (4)
Din relatia (3) se exprima produsul 2ax si se inlocuieste apoi expresia lui in relatia (4).
2ax = 22 - a (5)
Relatia (4) se va scrie:
22 - a + 3a = 26
2a = 26 - 22, adica
2a = 4, de unde a = 2.
Asadar amestecul contine cate doi moli din fiecare dintre cei doi alcani.
Inlocuim a = 2 in relatia (5) si se determina x.
2*2*x = 22 - 2
4x = 20, de unde x = 5.
Asadar alcanul cu numar mai mic de atomi de carbon din problema CxH2x+2 este(deoarece x = 5)C5H12, iar omologul sau superior Cx+1H2x+4 este C6H14.
Asta este parerea mea.
Notez alcanul cu numar mai mic de atomi de carbon cu CxH2x+2; omologul sau superior(deci care are in plus o grupare metilen - CH2 -) va fi exprimat atunci sub forma Cx+1H2(x+1)+2, adica Cx+1H2x+4.
Notam cu a - numarul de moli de CxH2x+2, respectiv de Cx+1H2x+4(amestecul este echimolecular).
Mase molare: pentru CO2 este 1*12 + 2*16 = 44(g/mol); pentru H2O este 2*1 + 1*16 = 18(g/mol).
Numarul de moli de CO2 corespunzatori celor 968 g CO2 este 968/44 = 22(moli CO2).
Numarul de moli de H2O corespunzator celor 468 g H2O este 468/18 = 26(moli H2O).
Notam cu b - numar moli CO2 rezultati la arderea celor a moli de CxH2x+2, cu c - numar moli H2O rezultati la arderea celor a moli CxH2x+2, cu d - numar moli CO2 rezultati la arderea celor a moli Cx+1H2x+4 si cu e - numar moli de H2O rezultati la arderea celor a moli de Cx+1H2x+4.
Se pot deci scrie relatiile:
b + d = 22 (1)
si
c + e = 26 (2)
In continuare, pe baza ecuatiilor reactiilor chimice de ardere, vom incerca sa exprimam necunoscutele b, c, d si e in functie de necunoscutele a si x.
Reactiile de ardere ale celor doi alcani sunt insotite de degajare de caldura(Q).
Proportiile le aranjezi dupa cum ati invatat la clasa.
CxH2x+2 + [(3x + 1)/2]O2 ---> xCO2 + (x + 1)H2O + Q
Daca din 1*1 moli CxH2x+2 se obtin x*1 moli CO2
Atunci din a moli CxH2x+2 se vor obtine b moli CO2
b = a*x/1 = ax(moli CO2)
Daca din 1*1 moli CxH2x+2 se obtin (x + 1)*1 moli H2O
Atunci din a moli CxH2x+2 se vor obtine c moli H2O
c = a*(x + 1)/1 = a(x + 1)(moli H2O).
Cx+1H2x+4 + [(3x + 4)/2]O2 ---> (x + 1)CO2 + (x + 2)H2O + Q
Daca din 1*1 moli Cx+1H2x+4 se obtin (x + 1)*1 moli CO2
Atunci din a moli Cx+1H2x+4 se vor obtine d moli CO2
d = a*(x + 1)/1 = a(x + 1)(moli CO2).
Daca din 1*1 moli Cx+1H2x+4 se obtin (x + 2)*1 moli H2O
Atunci din a moli Cx+1H2x+4 se vor obtine e moli H2O
e = a*(x + 2)/1 = a(x + 2)(moli H2O).
Atunci relatia (1) se scrie:
ax + a(x + 1) = 22, adica:
2ax + a = 22 (3)
Relatia (2) devine:
a(x + 1) + a(x + 2) = 26, adica:
2ax + 3a = 26 (4)
Din relatia (3) se exprima produsul 2ax si se inlocuieste apoi expresia lui in relatia (4).
2ax = 22 - a (5)
Relatia (4) se va scrie:
22 - a + 3a = 26
2a = 26 - 22, adica
2a = 4, de unde a = 2.
Asadar amestecul contine cate doi moli din fiecare dintre cei doi alcani.
Inlocuim a = 2 in relatia (5) si se determina x.
2*2*x = 22 - 2
4x = 20, de unde x = 5.
Asadar alcanul cu numar mai mic de atomi de carbon din problema CxH2x+2 este(deoarece x = 5)C5H12, iar omologul sau superior Cx+1H2x+4 este C6H14.
Asta este parerea mea.
Vă mulțumim pentru vizita pe platforma noastră dedicată Chimie. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu entuziasm să reveniți și vă invităm să ne adăugați la lista de favorite!