Nu se ştie cu exactitate cine l-a inventat dar a fost o arma foarte puternica si era indreptata impotriva corabiilor si a adversarilor care ajungeau sub zidurile cetatii. Lichidul teribil, ce incendia navele nu putea fi stins cu nimic. Reconstituind substanţele cu potential inflamabil care erau la indemana bizantinilor, oamenii de stiinta cred ca focul grecesc era compus din petrol, uleiuri vegetale si animale peste care se puneau amestecuri secrete de oxid de calciu, salpetru, bitum, sulf si pacura. Nu putea fi stins deloc cu apa, caci daca era aruncata apa asupra sa, nu facea altceva decat sa-i alimenteze si mai furios flacarile. Focul grecesc ardea deci pana la completa disparitie a materialului peste care fusese aruncat, indiferent ca era lemn, panza, armuri, oameni. Principala metoda de utilizare a focului grecesc era un rezervor tinut sub presiune prin intermediul unor foale ca cele dintr-o fierarie,si umplut cu substanta inflamabila.Cu toate acestea, dusmanii Bizantului au reusit sa puna mana pe acest lichid. In anul 827, arabii au capturat cel putn un vas de razboi grecesc intact. Iar intre anii 812-814, bulgarii au furat cateva rezervoare precum si o cantitate rezonabila de lichid incendiar. Cu toate acestea, nici bulgarii, si nici macar arabii nu au reusit sa copieze formula secreta prin care putea fi reprodus focul grecesc.
Cu toate ca a fost utilizat indelungata vreme, focul grecesc nu a putut evita disparitia unui imperiu prin cucerirea de turci a Constantinopolului ce ajunsese in sec. XV doar un ¨imperiu cat un oras¨.
