Ne-am hotarat cu totii,intr-o zi,sa mergem la manastire. Cu un autocar. Cea mai mare problema era urmatoarea:nu aveam banii necesari. Diriginta/dirigintele nu ne putea ajuta in niciun fel asa ca am hotarat sa punem noi bani,unul cate unul plus sa ii cerem ajutorul directoarei. Banii s-au strans cu repeziciune insa ceva nu era inca cert: ne v-a ajuta directoarea sau nu? Am plecat spre biroul ei,doi sau trei elevi si am batut la usa. Ne-a deschis zambind,noi explicandu-i situatia. A fost atat de incantata incat a acceptat sa ne ajute si sa ne insoteasca in acelasi timp. Nu vom uita niciodata gestul ei. :)
Sper ca ti-am fost de ajutor.
