soarele mângâie pământul amorţit”
„lacrimile lui septembrie udă pământul”
„nu se mai aud triburile privighetorii”
„pădurea e ca un castel din basme”
„pleacă păsările călătoare vâslind în înălţimi”
„a început să ruginească frunza-n codru şi în vii”
„gâze plăpânde , amorţite de frig, caută adăpost, sub stratul gros de frunze uscate”
„plânge-un pui de ciocârlie sus pe cumpăna fântânii”
„cică-n munte la povarna, plopii şi râsurile spun că vine un vânt de iarnă”
„frunzele de crengi se dezlipesc”
„cu crengile ude şi fără veşmânt”
„salcâmii la poartă se-ndoaie”
