Atunci cand oamenii devin cu adevarat o natiune, un popor unitar, o civilizatie, ei isi creeaza propria lor limba menita sa ii uneasca , sa ii inteleaga , sa ii ocroteasca si nu in ultimul rand sa ii tina uniti. Limba formata si stiuta doar de ei, este una cu o mare incarcatura emotionala, deoarece acei oamenii si-au pus inima acolo si toata cunostinta lor. Nu numai ca aceasta este facuta pentru ei , ci le apartine vesnic , tinandu-le vie memoria, trecutului si aprinsa flacara prezentului. Insa limba mai este considerate si oglinda sufletului natiunii care o creaza fiindca poarta insemnatatile trecutului si influentele capatate din istoria celor ce au ajutat la formarea ei. De asemenea , este si o importanta sursa de analizare pentru stranepotii celor ce au luptat ca acea natiune sa se pastreze si limba sa fie conservata. Semnul anilor ce au trecut este purtat de limba, cultura, civilizatie. Fiecare cuvant ce alcatuieste o limba are o istorie proprie, are un "parinte" ( cel care l-a creat), o insemnatate, un destin , dar si un suflet( da viata si importanta fiecarui enunt in care este folosit chiar daca poate face parte din masa vocabularului si nu din a vocabularului fundamental. ORICE LIMBA E OGLINDA SUFLETULUI NATIUNII CARE O CREAZA!
