Intr-o seara pe la han
A trecut un biet hoinar,
Zgribulit si tot plouat
Insetat si-nfometat.
E Patrocle cel mintit,
De iubita parasit
Lasat doar cu-n sentiment,
De tristete si regret.
O pisica,stapana a acestui han,
Vazandu-l pe catel in asa hal,
In loc sa-l ajute,sireata,
Si-a pus in minte un plan.
Si-a luat un cearceaf pe ea,
Ca sa para si mai rea,
Si pe-acoperis s-a dus,
Pai ca sa zboare de mai sus.
Dar cand in jos s-a uitat,
O balta imaginea sa i-a reflectat,
Si s-a speriat nebuna,
Si-a-ncept sa fuga-ntruna.
A cazut de pe acoperis,
A luat-o prin frunzis,
Si s-a dus,n-a mai venit,
Nimeni n-a mai stiut de ea nimic.
Si uite asa,Patrocle norocos,
S-a ales cu-n han frumos.
Morala:Nu cata la al nebun,
Ca norocul vine singur pe drum
