Constantin Brâncuși, inegalabil sculptor român, a abordat în operele sale teme naționale, viața țăranului român simplu, tradițiile poporului român, dar și iubirea. Acest sentiment este abordat cu mare profunzime și trăire lăuntrică și artistică. Artistul consideră că iubirea asigură legătura dintre oameni, este calea de unitate dintre două ființe, înseamnă trăinicie în același timp și continuitate. Sensul vieții este tălmăcit prin prisma simbolică a sărutului, definit ca metaforă a existenței și trăirii umane intense. Sărutul și iubirea perpetuează legăturile interumane, asigură echilibrul lăuntric, împlinirea și devenirea indivizilor.
