Prima strofa descrie cadrul naturii,locul in care eul liric isi exprima dorinta de a simti sentimentul de iubire.
In cea de-a doua strofa se subliniaza nerabdarea indragostitului de a-si intalni iubita,lucru vizibil din primul vers.Iubita devine,asadar,singura persoana care il poate face fericit.
In strofele trei si patru se contureaza, in continuare, eventuala poveste de iubire care se poate manifesta ca un ritual incarcat de emotia posibilei intalniri.Din aceste strofe se desprinde si ideea visului iubirii absolute intr-un cadru natural.
In ultima strofa se exprima tristetea sfasietoare a eului liric, provocata de neputinta implinirii visului erotic si de solitudinea dureroasa si incarcata de suferinta. Natura este aici numai un cadru, lacul nu mai tresare, fiind in armonie desavarsita cu melancolia din sufletul poetului.
