Casa ,dulce casa
Străjuită de cei mai falnici stejari ,casa îsi poartă la fel de semeţ streașina roşie ca rubinul .
În grădina azaleele miros a scortişoară şi miere ,iar păpădiile îsi scutură zglobiu puful ,împrăștiându-l in aer ca pe un văl dantelat .Doar stejarii sunt pironiţi ,de parcă ar avea o inimă de piatră .
Frunzele colorate zboară vijelios ,se înaltă în aer ,iar una dintre ele ,usoară ca o plasă ,se loveşte de mine .
În casă totul e ca un portal spre amintire ,camera mea e neschimbată.Imi probez totul din vechiul meu dulap ,iar mătasea alunecă pe corp .
Mă simt ca vechea eu ,mă simt ca un copil nostalgic ce rosteşte neîntrerupt :"casă ,dulce casă"...
