Este vară . Soarele , ca un disc de foc , se vede răsărind de după munți . Norii îi fac loc pe cer, plecand pe alte meleaguri indepartate . El
dezmiarda natura cu razele sale blânde . Vântul bate ușor , dansând cu florile adormite . Norii dispar , lăsând Soarele să trezească ființele . Se face lumină . Floarea-de-colț , ca o stea albă , se trezește prima și privește cum ținutul se animă . Păsările încep să ciripească lin, iar vraja cântărilor cuprinde copacii .
Roua , ca o boabă de mărgăritar , pare să aștepte să fie strânsă de o zână . Tot peisajul pare să fie dintr-un basm .
Păsările voioase se joacă pe cer , admirând copacii și muntele . Vântul trece printre copaci , șoptindu-le povești de pe alte meleaguri . Pe creste , vântul bate puternic , iar floarea-de-colț așteaptă o rază dulce de soare .
Brazii falnici umbresc poiana de la poalele muntelui , unde vraja verii a adunat animăluțele de pe munte .
Muntele este acum vesel .
