Este duminica dimineata. O zi in care nu trebuie sa merg la scoala. Parintii si ei sunt liberi asa ca profitam de acest lucru si vrem sa facem o drumetie pe munte . Ce poate fi mai frumos decat o deplasare in aer liber cu parintii . Mama , grijulie ca de fiecare data ne pune la fiecrae in rucsac umbrele si mancare .
Soarele trimite puzderie de raze din vazduhul limpede si albastru . Vantul caldut al primaverii adie usor peste campia verde si proaspata iar susurul melodios al izvorului se impleteste perfect cu cuvintele blande ale parintilor care deapana amintiri din copilaria lor si isi amintesc razand de momentele cand eram mica .
A fost o zi minunata sa ies cu parintii in natura , sa povestim si sa constientizez din nou cu cata dragostea ma cresc si cat de mult insemn eu pentru ei .
