2.Ilustrează în enunţuri polisemia cuvântului scurt.
,,Popa Vasile buză-tăiată era cunoscut la o poştă împrejur. Cu pulpana antereului prinsă în brâu, cu ciubotele scâlciate* şi cu burta înainte, era tipul preotului de modă veche. Glumeţ, lacom la mâncare, scurt la slujbă, se ţinea de popie prin obicei şi fiindcă „dacă nu curge, tot pică”, dar altfel era arendaş şi el: lua o sfoară de pământ de la unul, cumpăra lâna de la altul, mai da câte un ban, doi, cu camătă, şi astfel îşi ridica spuza de copii ce avea. Saşa nu-l putea suferi, şi-l îngăduia numai fiindcă rămăsese moştenire de la tată-său; dar adusese un al doilea preot, om cumsecade, care ducea tot greul bisericei.” (Duiliu Zamfirescu – Viaţa la ţară)
Vă mulțumim pentru vizita pe platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu entuziasm să reveniți și vă invităm să ne adăugați la lista de favorite!
