Sintagma caracterizeaza strategia Prinipatelor Romane pe planul politicii externe in incercarea lor de a face puterile europene sa recunoasca unirea celor 2 principate.
Pe plan european, situatia Principatelor era una neclara in sensul ca se vorbea despre o anumita forma de unire insa cu 2 domni, doua guverne, doua adunari legislative, domni care trebuiau sa fie alesi in Divanurile ad-hoc. Clasa politica romaneasca a avut inspiratia sa faca in asa fel incat aceeasi persoana, Alexandru Ioan Cuza sa fie aleasa in ambele principate. Recunoasterea domniei lui Cuza in ambele principate s-a realiziat cu dificultati, dar a reprezentat un urias pas in infaptuirea unirii mici.
