iarna la sanius cu vecinii mei
in todeauna o sami amintesc um e sa fi copil,sa simti,sa traiesti,sa crezi.acum pentru mine totul este o amintire uitata de demult pe care binenteles le uit cu timpul.copilul meu mereu ma intreaba mama care erau prieteni tai ,tu te dadeai in sanius cand erai mica ca mine?
-bine iti povestesc dar nu ma intrerupi,promiti!
-promit
-bine.
-totul o inceput intr-o dimineata foarte dreveme chiar nici cocosul nu canta nimic intr-o zi de iarna foarte friguroasa si era un ger!
-nu tia inghetat nasu mama?
-nu ,ma lasi sa iti povestesc in continoare
-povesteste
sieu am fugit de acasa ,pt ca parintii mei nu ma lasau la sanius am fugit si gata.
-ce rea mai erai atunci!
-bine nu iti mai povestesc gata la culcare
-te rog ultima oara
of.......si i-am luat pe toti prieteni mei (cornel,mariana,si chear pe cainele meugrivei) .............imi spui daca e bun poti sa o continui daca iti place daca e prea scurta comenteaza mai jos si o sati completez mult noroc!
