Răspuns :
Atunci când coboară în universul mărunt ori familiar, Tudor Arghezi păstrează unghiul de vedere cosmic. Gângania care cade în călimară (Îndoiala – Cetatea literară) este un mit picat într-o mare neagră dintr-un empireu de garoafe: ,,O zburătoare mică a făcut popas /La cărturarul nostru, pe compas, /pornită-ncoa din cine ştie /Care stihie de hârtie. /Îndrăgostită de cristale /Şi pogorând pe masă în spirale, /Gângania, de patru ori la fund /Şi-a tăvălit mitul rotund. /De patru ori, cu aripa murdară, /Fu scoasă teafără din călimară /Şi cărturarul dacă nu veghea, /Ar fi murit în ceaşca de cafea”.
Cristalul (Inscripţie pe pahar) apare ca simbol al nucleizării formei prime în haos şi al perpetuării Creaţiei: ,,Cristal rotund, pe urmă de velur, /Cu inima de-a pururea senină,/ M-am născocit din ape de azur,/ Am îngheţat :D
Cristalul (Inscripţie pe pahar) apare ca simbol al nucleizării formei prime în haos şi al perpetuării Creaţiei: ,,Cristal rotund, pe urmă de velur, /Cu inima de-a pururea senină,/ M-am născocit din ape de azur,/ Am îngheţat :D
Vă mulțumim pentru vizita pe platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu entuziasm să reveniți și vă invităm să ne adăugați la lista de favorite!