Hassan il zareste pe Mihai in fruntea romanilor, facandu-se drum prin m ultimea pagana. Lupta este inversunata, spaima cuprinde oameni si animale, iar Sinan este si el umilit. Vazand situatia, desi departe de campul de lupta, Pasa ordona trimiterea in lupta a tuturor fortelor, dar Mihai ghiceste intentiile adversarului sau si, insotit de cativa osteni, pleaca spre oastea otomana, in care baga panica prin faptele sale de vitejie. Acum, Hassan este cuprins de mirare, dar si de teama, incat nu stie daca ceea ce vede este vis sau realitate.
Voievodul roman se apropie de pasa si-i cere sa se infrunte, dar acesta, ingrozit impetuozitatea lui Mihai, gaseste ca unica solutie fuga disperata. Teama este asa de mare, incat in imaginatia turcului, urmaritorul sau capata dimensiunile unui urias si de acea, la o noua provocare, Hassan fuge mai disperat, exteriorizandu-si spaima prin gesturi si prin fizionomie.
Pasa ajunge in culmea disperari, deoarece, dorind sa inainteze cat mai repede spre taberele propii, isi pierde turbanul si-si sfasie hainele, caci are senzatia ca ii impiedica inaintarea. Spaima de moarte i se citeste pe fata, dar ajunge la taberele propii, unde spahii ii sar in ajutor, iar beii ii impartasesc lasitatea.
