O retea trofica dintr-o padure
In
nodurile retelei trofice prezentate se gasesc urmatoarele animale: veverita, jderul, mierla, soarecele de
padure, porcul mistret si pasari rapitoare.Daca analizam doua exemple de
animale cu regimuri variate de hrana, vom intelege de ce intr-o padure de
foioase acestea nu vor fi niciodata lipsite de hrana .Porcul mistret ,animal omnivore, poate fi active intr-un lant la
nivelul consumatorilor primari(consuma ghinda si radacini), iar in alt lant la
nivelul consumatorilor secundari(consuma soareci).Jderul ataca pasari , soareci si veverite.El poate consuma si
fructe de padure. Impins de foame, consuma si cadavre.In raport cu hrana sa,
jderul poate fi active in mai multe lanturi trofice.
Alt
exemplu ar fi omida paroasa a stejarului
care se hraneste cu frunze de stejar.In lipsa acestora, se poate hrani si cu
frunzele altor arbori,arbusti si plante ierboase.Intr-o padure de foioase ,
aceasta omida va gasi intotdeauna hrana.Nu acelassi lucru se intampla cu omida stejarului (larva unui fluture
foarte raspandit in padurile de foioase),care are un regim de hrana foarte
strict – numai muguri si frunze de stejar.Cand aceste omizi se inmultesc foarte
mult, ajung sa desfrunzeasca suprafete intinse din padurile de stejar dupa care
, nemaiavand hrana, mor.Distrugerea in masa a hranei si disparitia omizilor
determina dereglari in randul altor specii de vietuitoare pentru care omida
reprezinta hrana.
Prin
aceste multiple relatii trofice, echilibrul unei paduri de foioase in regim
natural este stabilit, distrugerea lui are loc cand se taie insasi padurea. De
aceea, orice interventie a omului in natura trebuie bine chibzuita, iar
consecintele trebuie calculate.
RETEA TROFICA DE EX. EU TI-AM DAT ASUPRA ANIMALELOR
