Iarna. Anotimpul iubirii si al bunatatii. Uneori stau si privesc fulgii de nea ce coboara lin din cer si ma gandesc la multitudinea de oameni din jurul meu. Fiecare e aparte in felul sau, asemeni fulgilor de zapada. In aceasta mare de oameni, ma simt ca un mic peste nerabdator care asteapta sarbatorile de iarna. Sarbatorile acealea care iti incalzesc sufletul cu toate ca e frig afara afara. Acele sarbatori care ne fac pe fiecare dintre noi sa ne gandim la latura noastra sensibila, la copilul din noi. Iarna ma invata sa fiu mai calda, sa daruiesc din putinul meu fiecarui prieten, sa arunca cate un zambet fiecarul necusconut de pe strada, sa ofer o mana de ajutor celui nevoias.
Iarna este anotimpul prieteniei. Cu fiecare centimetru de zapada care se aseaza pe trotuarul din fata casei mele ma simt purtata de un val de emotii. E momentul sa le zambesc prietenilor, sa iau bataie cu zapada si sa fac oameni de zapada.
Iarna ma face sa nu ma mai gandesc ca lumea asta e plina de oameni facuti dupa sablon care nu ies din rutina, ci sa-i vad pe toti egali si plini de viata!
Iarna e anotimul meu preferat!
