Cea dintâi strofă conturează un cadru uşor melancolic , pe care eul liric îl prezintă prin intermediul unor elemnte atât din planul terestru (codru),cât şi din cel cosmic (luna). Imaginile artistice se armonizeză , însă în evidenţă iese imaginea auditivă "Melancolic cornul sună" , anunţându-se parcă o întâmplare , de un sunet în calitate de semnal auditiv.
