Răspuns :
Toamna a venit.... Incet, incet frigul pune stapanire pe pamant, pe copaci.. Frunezele cad si ele, triste.
Toti copacii erau goi.. Doar o frunza a rezistat. Insa si ea s-a desprins. Cand m-am apropiat mai bine , e zbura. Nu dorea sa renunte. Parca era un mic fulg. Vantul nu renunta, si ea inca zbura. Am privit-o mult timp, pana s-a asezat pe o casa inalta. Frunza palea, culoarea ei frumoasa, a disparut, o culoare galbena a acoperit-o. Am plecat incet spre casa. Ziua urmatoare m-am intors acolo... Frunza nu mai era. Am inteles ca toamna a venit..
Trebuia sa o pretuiesc mai mult..
Sper ca te-am ajutat :)
Toti copacii erau goi.. Doar o frunza a rezistat. Insa si ea s-a desprins. Cand m-am apropiat mai bine , e zbura. Nu dorea sa renunte. Parca era un mic fulg. Vantul nu renunta, si ea inca zbura. Am privit-o mult timp, pana s-a asezat pe o casa inalta. Frunza palea, culoarea ei frumoasa, a disparut, o culoare galbena a acoperit-o. Am plecat incet spre casa. Ziua urmatoare m-am intors acolo... Frunza nu mai era. Am inteles ca toamna a venit..
Trebuia sa o pretuiesc mai mult..
Sper ca te-am ajutat :)
Visul unei frunze ...
Toamnă arămie. Gând de frunză aşezat pe pământ rece.
Plouă cu stropi prea mari şi prea aşpri şi eu plutesc. Plutesc spre un alt timp când eram un mugur ca un copil ieşit la lumină, şi mă bucuram de căldură, de lumină, de iubire, şi ... ce bine-mi mai era!
Şi călătoream în lumea minunată a frunzelor unde am învăţat să iubesc ... să iubesc căldura ce m-a crescut, să respect cerul şi pământul ce m-au alinat şi alintat. Apoi când am crescut mai mare am descoperit floarea şi fructul ei, devenindu-mi prieten.
Acum e toamnă târzie şi miroase a mere roşii, a pere coapte şi-a gutui amărui, a struguri ispititori, lăsaţi păsărilor fidele şi oamenilor însetaţi de pas călător prin toamnă.
E toamnă, târzie toamnă cu-n gând revărsat dintr-un drum venit de departe, când eram in mugur frumos aşezat în ram verde şi plin de nou început.
Acum sunt doar frunză aşezată-n toamnă rece pe pământ.
Plan de idei
1. Cine sunt eu?
2. Amintirea primului pas!
3. Respectul celor care viaţă ne-au dat.
4. Prezentul meu.
Toamnă arămie. Gând de frunză aşezat pe pământ rece.
Plouă cu stropi prea mari şi prea aşpri şi eu plutesc. Plutesc spre un alt timp când eram un mugur ca un copil ieşit la lumină, şi mă bucuram de căldură, de lumină, de iubire, şi ... ce bine-mi mai era!
Şi călătoream în lumea minunată a frunzelor unde am învăţat să iubesc ... să iubesc căldura ce m-a crescut, să respect cerul şi pământul ce m-au alinat şi alintat. Apoi când am crescut mai mare am descoperit floarea şi fructul ei, devenindu-mi prieten.
Acum e toamnă târzie şi miroase a mere roşii, a pere coapte şi-a gutui amărui, a struguri ispititori, lăsaţi păsărilor fidele şi oamenilor însetaţi de pas călător prin toamnă.
E toamnă, târzie toamnă cu-n gând revărsat dintr-un drum venit de departe, când eram in mugur frumos aşezat în ram verde şi plin de nou început.
Acum sunt doar frunză aşezată-n toamnă rece pe pământ.
Plan de idei
1. Cine sunt eu?
2. Amintirea primului pas!
3. Respectul celor care viaţă ne-au dat.
4. Prezentul meu.
Vă mulțumim pentru vizita pe platforma noastră dedicată Limba română. Sperăm că informațiile prezentate v-au fost utile. Dacă aveți întrebări sau aveți nevoie de suport suplimentar, nu ezitați să ne contactați. Așteptăm cu entuziasm să reveniți și vă invităm să ne adăugați la lista de favorite!