Un apus de soare
Eram pe dealul din spatele casei bunicilor, sa culeg musetel, oile trecand pe lanca mine si batatorind usor pamantul cu copitele lor, calcand iarba uscata .
In spatele meu se afla o salcie, cu frunzele trecute de vreme, lasata, parca plangea,ca sa nu vina iarna.Sucindu-ma cu fata spre apus , sa-l vad si eu in toata frumusetea lui, imi taie calea o barza, mare, cu niste aripi de cocor. Vita -de-vie era incarcata de struguri negri si albi care in lumina palpaitoare a soarelui care vroia sa se stinga, erau ca niste scantei in zare. Insectele zumzaiau spre mine, salcia se scutura asupra mea, lacul isi arunca valurile pe mal.
Iar eu stateam nepasator sa vad apusul , dar pentru o clipa, mi-am dezlipit ochii si am vazut natura care ma inconjura.
