Genul epic cuprinde totalitatea operelor in care autorul isi transmite sentimentele folosind naratorul, actiunea si personajele. Naratorul poate fi obiectiv sau subiectiv, adica relatarea se poate face ori la persoana a a III-a, ori la Ia. Actiunea se desfasoara gradat pe momentele subiectului -expozitiunea, intriga, desfasurarea actiunii, punctul culminant si deznodamantul. Personajele participa la actiune, acestea fiind principale, secundare si periodice. Modul predominant de expunere este naratiunea, imbinata cu dialogul. Specii: roman, balada, schita, nuvela, fabula, basm.
Genul liric cuprinde totalitatea operelor in care se prezinta o realitate subiectiva si care transmit gandurile si sentimentele autorului in mod direct prin intermediul eului liric. Prezenta eului liric se face prin marcile sale lexico-gramaticale: pronume si adjective pronominale de persoana I sau a IIa, verbe de persoana I sau a IIa, interjectii si vocative. Intr-o astfel de opera se gaseste o multitudine de figuri de stil si de imagini artistice, care creeaza impreuna cu ideile poetice o lume imaginara. Modul predominant de expunere este descrierea, imbinata cu monologul liric. Specii: pastel, descriere artistica, doina, imn, idila.
Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor create cu dubla destinatie: lectura si reprezentare scenica. Opera dramatica are o structura specifica: este impartita pe acte si scene (si tablouri cateodata). Personajele sunt surprinse direct in actiune, fiecare replica fiind marcata de numele personajului. Vocea naratorului este marcata de indicatiile scenice, adica de didascalii, care sunt un punct de sprijin pentru interpretarea actorilor si modalitati nonverbale de caracterizare a personajului. Actiunea se desfasoara in jurul mai multor conflicte, interioare sau exterioare. Modul predominant de expunere este dialogul, imbinat cu monologul dramatic. Specii: comedia, tragedia, drama.
